Animale din pajiștile și câmpiile României

Pajiștile și câmpiile României adăpostesc popândăi, hârciogi, iepuri de câmp, ciocârlii, prepelițe și multe insecte. Vegetația ierboasă oferă hrană, ascunzători și locuri de reproducere. Marginile cu tufișuri și arbori permit și altor animale să folosească terenurile deschise.

Câmpia este o formă de relief, iar pajiștea este un habitat dominat de ierburi. Nu orice câmpie este pajiște: poate avea culturi agricole, localități, ape sau păduri. Animalele ocupă zonele care le oferă resursele potrivite.

Mamifere ale terenurilor deschise

• Popândăul preferă pajiști cu vegetație scundă și sapă vizuini în care se poate refugia.
• Hârciogul european folosește și terenuri agricole. Transportă hrană în pungile de la nivelul obrajilor și o depozitează în galerii.
• Iepurele de câmp se ascunde în vegetație și se bazează pe atenție și fugă; nu trăiește în rețele de vizuini precum iepurele de vizuină.
• Vulpea și căprioara pot folosi atât spațiile deschise, cât și lizierele, tufișurile și alte adăposturi din apropiere.

Păsări și insecte din pajiști

Ciocârlia de câmp și prepelița sunt legate de vegetația terenurilor deschise. Barza albă caută pradă pe pajiști și pe terenuri agricole, inclusiv în locuri umede. Fazanul, originar din Asia și introdus în Europa, trăiește și în libertate în România.

Bondarii, albinele și fluturii vizitează florile pentru hrană. Lăcustele consumă vegetație și sunt, la rândul lor, hrană pentru alte animale. Tipul hranei și perioada de activitate diferă între specii.

Ce ajută fauna pajiștilor?

Pajiștile cu flori, marginile necultivate și legăturile dintre habitate susțin resurse diferite. Cosirea simultană a unor suprafețe mari și dispariția vegetației de la marginea câmpurilor pot reduce hrana și adăposturile. Un peisaj variat permite animalelor să găsească refugii când condițiile se schimbă.