Viermele de mătase Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Fluturele de mătase nu poate zbura și nu mai poate trăi în natură fără ajutorul omului.
• Firul unei singure gogoși poate avea sute de metri lungime.
• Pentru un kilogram de mătase sunt necesare peste 100 kg de frunze de dud.
• Secretul mătăsii a fost păzit de chinezi sute de ani; Drumul Mătăsii a primit numele după această țesătură.

Caracteristici

Omida are corpul moale, alb sau cenușiu, inelat, cu un mic „corn” pe spate, spre capăt. Crește foarte repede și năpârlește de patru ori.

Fluturele adult este alb, păros, cu aripi mici. Nu are gura dezvoltată, nu mănâncă și trăiește doar câteva zile, cât să se împerecheze și să depună ouă.

Obiceiuri și comportamente

Ca multe alte insecte în stadiul de larvă, omizile mănâncă aproape continuu, zi și noapte. În câteva săptămâni își măresc greutatea de mii de ori.

Când sunt gata să se transforme, încetează să mănânce și își țes gogoașa, mișcându-și capul în forma cifrei opt. Firul iese din două glande de lângă gură și se întărește în aer. În gogoașă, omida devine crisalidă.

Habitat și distribuție geografică

Viermele de mătase nu mai trăiește în sălbăticie: strămoșul lui sălbatic, Bombyx mandarina, trăiește în China și Coreea. Specia domestică este crescută în crescătorii, mai ales în China și India.

În România, creșterea viermilor de mătase a avut tradiție în secolul XX, mai ales în sud. Plantațiile de duzi de pe marginea drumurilor amintesc de această activitate.

Dietă și metode de hrănire

Viermele de mătase mănâncă aproape numai frunze de dud, de preferat dudul alb. Le mănâncă proaspete și în cantități mari.

Acest lucru face creșterea lui strâns legată de plantațiile de duzi. Ca și alte omizi, viermele de mătase este stadiul de creștere al unui fluture.

Reproducere și ciclu de viață

Fluturii se împerechează după ce ies din gogoșe. Femela depune câteva sute de ouă mici, care eclozează după circa 9–14 zile.

Din ouă ies omizi minuscule, care cresc circa o lună. Apoi își țes gogoașa, iar după aproximativ două săptămâni iese fluturele. În crescătorii, multe gogoși sunt încălzite înainte de ieșirea fluturelui, ca firul să rămână întreg.

Nume și istorie

Numele științific Bombyx mori înseamnă „viermele de mătase al dudului”: „mori” vine de la Morus, dudul.

După legendă, mătasea ar fi fost descoperită de o împărăteasă chineză când o gogoașă i-a căzut în ceai. Drumul Mătăsii, rețeaua de drumuri comerciale dintre China și Europa, are numele de la această țesătură prețioasă.

Stare de conservare și amenințări

Viermele de mătase este o specie domestică și nu este evaluat pe Lista Roșie. Rudele lui sălbatice sunt moliile și alți fluturi de noapte.

Astăzi, viermii de mătase sunt folosiți și în cercetare, de exemplu pentru studiul fibrelor rezistente. Sunt crescuți și în școli, ca să le arate copiilor transformarea unei insecte.