Este posibil ca romanii să fi inventat burgerul, numit Isicia Omentata, în urmă cu peste 1.500 de ani, care era făcut cu carne tocată, piper, vin, nuci de pin și un sos bogat pe bază de pește numit garum.
Romanii au introdus, de asemenea, primele restaurante de tip fast-food, numite Thermopolium, care vindeau mâncăruri fierbinți gata de consum.
Pe 21 august 1986, un mic lac (Lacul Nyos) din Africa a ucis peste 1.700 de săteni și 3.500 de animale peste noapte, când a eliberat brusc 300.000 de tone de bioxid de carbon, sufocând totul pe o raza de 26 km.
Oamenii de știință încă nu știu ce a declanșat evenimentul.
Cultivarea afinelor necesită atenție la anumite condiții specifice pentru a asigura o recoltă bogată și sănătoasă.
În primul rând, afinele preferă un sol acid, cu un pH cuprins între 4,5 și 5,5. Este esențial să testați pH-ul solului înainte de plantare și să îl ajustați dacă este necesar, adăugând sulf sau alte amendamente acide.
Plantele de afin au nevoie de o expunere completă la soare pentru a produce fructe de calitate, deși pot tolera și o umbră parțială.
Distanța recomandată între tufe este de aproximativ 1,5 metri, pentru a permite o bună circulație a aerului și acces facil la recoltare.
Udarea regulată este crucială, mai ales în perioadele secetoase, deoarece afinele au un sistem radicular superficial și sunt sensibile la lipsa de apă.
Mulcirea cu materiale organice, precum rumegușul de pin sau acele de conifere, ajută la menținerea umidității solului și la controlul buruienilor. În ceea ce privește fertilizarea, se recomandă utilizarea îngrășămintelor specifice pentru plante acidofile, aplicate conform indicațiilor producătorului.
Tăierile anuale, efectuate la sfârșitul iernii sau începutul primăverii, sunt necesare pentru a îndepărta ramurile uscate sau bolnave și pentru a stimula creșterea unor lăstari noi, productivi.
Monitorizarea constantă a plantelor pentru depistarea eventualelor boli sau dăunători și aplicarea măsurilor corespunzătoare de control vor contribui la menținerea sănătății culturii de afine.
Sărutul are rădăcini adânci în evoluția umană și este influențat de factori biologici și psihologici. O teorie susține că sărutul a evoluat din obiceiul mamiferelor de a hrăni puii prin regurgitare (similar păsărilor), ceea ce ar fi întărit legătura dintre indivizi.
Din punct de vedere științific, sărutul:
Urechea internă conține cohleea, o structură în formă de spirală asemănătoare cu cochilia unui melc. Aceasta este umplută cu lichid și conține celulele ciliate, care transformă vibrațiile sonore în semnale electrice.
Cochleea este organizată astfel încât frecvențele înalte sunt detectate la baza ei, iar frecvențele joase la vârf. Această organizare tonotopică permite urechii să descifreze o gamă largă de sunete.
