Clima Oceanului Pacific variază considerabil în funcție de regiune, influențată de curenții oceanici, latitudine și fenomenele meteorologice specifice. În zona ecuatorială, Pacificul are un climat tropical, cu temperaturi ridicate și precipitații frecvente, în timp ce în zonele polare apele sunt reci și climatul este extrem de dur.
Un fenomen climatic important care afectează Pacificul este El Niño-Southern Oscillation (ENSO), care alternează între El Niño și La Niña. El Niño determină încălzirea anormală a apelor din Pacificul central și estic, ceea ce provoacă schimbări drastice ale climei globale, cum ar fi secete severe, inundații și furtuni puternice. La Niña, opusul acestuia, aduce răcirea apelor și efecte inverse.
Pacificul este, de asemenea, responsabil pentru formarea unor taifunuri și uragane devastatoare, în special în vestul oceanului, unde temperaturile ridicate ale apei favorizează cicloni tropicali. Aceste furtuni afectează frecvent țări precum Filipine, Japonia, China și Statele Unite.
Prima urcare "cross-over" pe Everest a fost finalizata in 1988, in care echipe chineze, japoneze si nepaleze au urcat muntele simultan atat de la nord, cat si de la sud si au coborat pe cealalta parte.
Aceasta a fost, de asemenea, prima urcare care a fost redata si inregistrata in direct la televiziune.
Soarele este de o dimensiunea potrivita, forma, luminozitatea, vârsta, temperatura și distanța pentru ca viața să existe pe Pământ.
Dacă acesti factori ar fi diferiti, chiar si cu putin, viața pe care o cunoaștem nu ar exista.
Pe 14 februarie, în timp ce restul lumii (creștine) sărbătorește Ziua Îndrăgostiților, bulgarii îl sărbătoresc pe Trifon Zarezan.
Este "patronul" viticultorilor și producătorilor de vin.
Cei șapte pitici sunt personaje simbolice, reprezentând diferite aspecte ale naturii umane și ale societății. Ei pot fi interpretați ca:
Pe suprafața Lunii se gasesc un număr imens de cratere, formate de la impactul cometelor și asteroizilor cu aceasta.
Pentru că Luna nu are o atmosferă sau fluctuatii de vreme, aceste cratere rămân bine păstrate.
Fermentația este procesul prin care drojdia transformă zaharurile din malț în alcool și dioxid de carbon. Acest proces are mai multe etape esențiale.
Prima etapă este inocularea drojdiei, unde drojdia este adăugată la mustul de bere (wort). Temperatura și tipul de drojdie utilizate determină dacă va fi o fermentație de tip lager (la temperaturi mai scăzute) sau ale (la temperaturi mai ridicate).
Următoarea etapă este fermentația primară, care durează între 4 și 10 zile. În această perioadă, drojdia consumă zaharurile din must, producând alcool și arome specifice.
După fermentația primară urmează fermentația secundară, care poate dura câteva săptămâni sau luni, în funcție de stilul berii. Aceasta ajută la clarificarea berii și la dezvoltarea unor arome complexe.
Ultima etapă este maturarea și carbonatarea. Berea este filtrată, răcită și, în unele cazuri, carbonatată artificial înainte de îmbuteliere.
