Asia este un epicentru al dezvoltării tehnologice globale, cu țări precum China, Japonia și Coreea de Sud, aflate în fruntea inovației în domenii precum inteligența artificială, robotica și telecomunicațiile. Această dezvoltare rapidă transformă societatea și economia Asiei, având un impact semnificativ asupra vieții cotidiene a oamenilor.
De ce ne sărutăm? Care este explicația științifică?
Goki.ro
Sărutul are rădăcini adânci în evoluția umană și este influențat de factori biologici și psihologici. O teorie susține că sărutul a evoluat din obiceiul mamiferelor de a hrăni puii prin regurgitare (similar păsărilor), ceea ce ar fi întărit legătura dintre indivizi.
Din punct de vedere științific, sărutul:
- Activează neurotransmițători care induc plăcerea și apropierea emoțională.
- Ajută la evaluarea compatibilității genetice prin intermediul feromonilor.
- Joacă un rol important în menținerea relațiilor, întărind conexiunile afective.
Interesant
Mai multe curiozități
Descoperă categoriile de informații din care face parte această..Descoperă alte lucruri interesante care sunt citite in acest moment
În unele culturi, clementinele sunt considerate un simbol al norocului și prosperității, fiind adesea oferite cadou în timpul sărbătorilor de iarnă sau cu ocazia Anului Nou.
În China, de exemplu, clementinele sunt asociate cu aurul și bogăția, fiind un simbol al abundenței și al norocului.
În Japonia, clementinele sunt oferite cadou în timpul sărbătorilor de Anul Nou, ca un simbol al norocului și al sănătății.
În unele țări europene, clementinele sunt plasate în șosete sau sub brad în Ajunul Crăciunului, ca un simbol al darurilor și al bucuriei.
În 2018, în cadrul unei licitații organizate în Japonia, un castravete de mare, cunoscut și sub numele de "namako", a fost vândut pentru suma exorbitantă de 800 de dolari americani. Această specie de castravete de mare, Stichopus japonicus, este considerată o delicatesă în bucătăria japoneză și este apreciată pentru textura sa unică și presupusele beneficii pentru sănătate.
Prețul ridicat se datorează rarității anumitor specii de castraveți de mare, dificultății de a-i recolta și cererii mari din partea restaurantelor de lux. În plus, în cultura japoneză, anumite alimente sunt considerate simboluri ale statutului social, iar consumul lor este asociat cu ocazii speciale sau evenimente importante.
Acest eveniment subliniază valoarea culturală și economică pe care o pot avea anumite alimente, chiar și cele aparent banale, cum ar fi un castravete. Sursa: The Japan Times.
Soarele are un câmp magnetic incredibil de puternic și, prin urmare, are multe furtuni magnetice.
În timpul acestor furtuni magnetice apar erupții solare și le putem vedea când privim la fotografiile de pe Soare, unde apar pe suprafața ca pete întunecate. Acestea se numesc pete solare, iar în aceste pete solare liniile magnetice apar ca furtuni care se rasucesc și rotesc, similar cu o tornadă pe Pământ.
In unele culturi (în special in Japonia) se foloseste fibra din planta
de banana pentru a realiza țesături și uneori chiar hârtie.
Castravetele este un ingredient extrem de versatil în bucătărie, fiind utilizat atât în preparate proaspete, cât și în cele conservate. Poate fi consumat crud, în salate simple sau complexe, alături de alte legume, brânzeturi, iaurt sau carne. Feliile subțiri de castravete adaugă o notă răcoritoare sandvișurilor și wrap-urilor.
Castraveții murați (în oțet sau saramură) sunt o garnitură populară pentru diverse feluri de mâncare, de la burgeri la fripturi. În bucătăria grecească, castravetele ras este ingredientul principal al sosului tzatziki, alături de iaurt, usturoi și mărar.
Castravetele poate fi, de asemenea, folosit în supe reci (gazpacho), smoothie-uri și chiar în unele deserturi. Sucul de castravete este o băutură răcoritoare și hidratantă, perfectă pentru zilele călduroase.
Limba este formată din opt mușchi întrețesuți, asemănătoare în structură cu trompa unui elefant sau tentaculul unei caracatițe.
Între 100 și 300 de tone de praf cosmic intră în atmosfera Pământului în fiecare zi.
Grecii au multe superstiții transmise din generație în generație, iar unele dintre ele pot părea ciudate pentru străini:
1. Deochiul („Mati”): Grecii cred că o privire invidioasă poate aduce ghinion sau rău. Pentru protecție, mulți poartă amulete albastre în formă de ochi.
2. Să nu urezi „La mulți ani!” înainte de ziua de naștere: Se consideră ghinion să felicite pe cineva înainte de ziua sa de naștere.
3. Să nu fluieri în casă: Se spune că fluieratul atrage spiritele rele și sărăcia.
4. Să nu încrucișezi cuțite sau furculițe: Grecii cred că acest gest aduce certuri și conflicte în familie.
5. Vineri 13 vs. Marți 13: În Grecia, marțea, nu vinerea, este considerată ziua cu cel mai mare ghinion.
Aceste superstiții fac parte din cultura grecească și sunt luate în serios de mulți localnici.
