În Roma Antică, sărutul nu era doar un gest romantic, ci și un mijloc de recunoaștere socială și juridică.
Romanii foloseau sărutul pentru a verifica dacă cineva consumase băuturi alcoolice. Soțiile romane erau adesea sărutate de soții lor la întoarcerea acasă pentru a verifica dacă au băut vin, ceea ce era considerat inacceptabil pentru femei.
În plus, în anumite contexte, sărutul era utilizat ca un mod de sigilare a acordurilor și contractelor, asemănător unei semnături în zilele noastre.
Clementinele au fost descoperite în mod accidental de către fratele Clément Rodier, un misionar francez care lucra într-o livadă de lângă Oran, Algeria, la începutul secolului al XX-lea.
Se spune că fratele Clément a observat un arbore diferit de ceilalți, cu fructe mai mici și mai dulci. Acesta a început să cultive acest soi nou, care a fost numit ulterior "clementină" în onoarea sa.
Germania are mai multe orașe mari, fiecare cu o identitate distinctă. Cele mai mari sunt:
Pe lângă acestea, orașe precum Stuttgart, Düsseldorf și Leipzig joacă un rol important în economie și cultură.
Există mai multe soiuri de afine, fiecare având caracteristici distincte în ceea ce privește dimensiunea fructului, gustul și perioada de recoltare.
1. Afinele sălbatice (Vaccinium myrtillus): Sunt mici, intens colorate și foarte aromate. Cresc spontan în pădurile montane și au un conținut ridicat de antioxidanți.
2. Afinele de cultură (Vaccinium corymbosum): Sunt mai mari și cresc pe arbuști înalți. Acestea sunt cele mai cultivate la nivel comercial, având un gust dulce și o coajă mai groasă.
3. Afinele de mlaștină (Vaccinium uliginosum): Cresc în zone umede și reci, având fructe mici și un gust ușor acrișor.
4. Afinele „Rabbiteye” (Vaccinium ashei): Originare din sud-estul SUA, aceste afine sunt mai rezistente la căldură și produc fructe mai mari.
5. Afinele negre (Vaccinium angustifolium): Sunt asemănătoare cu afinele sălbatice, dar mai rezistente la soluri mai puțin acide.
Fiecare soi de afine are propriile sale avantaje, dar toate sunt bogate în nutrienți și benefice pentru sănătate.
Deși clementinele nu sunt un leac miraculos pentru răceală, consumul lor regulat poate contribui la întărirea sistemului imunitar și la reducerea riscului de infecții respiratorii, datorită conținutului ridicat de vitamina C. Vitamina C stimulează producția de celule albe din sânge, care luptă împotriva infecțiilor. De asemenea, clementinele conțin antioxidanți, care protejează celulele împotriva stresului oxidativ și a inflamației, factori care pot contribui la apariția răcelii.
Pentru a beneficia de proprietățile protectoare ale clementinelor, este important să le consumați în mod regulat, ca parte a unei diete echilibrate și a unui stil de viață sănătos.
Agrișele pot fi conservate în mai multe moduri pentru a păstra prospețimea și nutrienții pentru o perioadă mai lungă.
1. Refrigerarea: Agrișele proaspete se păstrează cel mai bine în frigider, într-un recipient aerisit, timp de 7-10 zile. Este important să nu fie spălate înainte de depozitare, pentru a preveni mucegăirea.
2. Congelarea: Este cea mai eficientă metodă de conservare. Fructele se spală, se usucă și se pun într-un singur strat pe o tavă, apoi se congelează. După înghețare, pot fi transferate în pungi resigilabile și păstrate până la 12 luni.
3. Deshidratarea: Agrișele pot fi uscate într-un deshidrator sau la temperatură scăzută în cuptor. Fructele uscate sunt ideale pentru consum ca gustare sau pentru prepararea ceaiurilor.
4. Gemuri și compoturi: Agrișele sunt bogate în pectină, ceea ce le face ideale pentru prepararea gemurilor, jeleurilor și compoturilor.
Alegerea metodei de conservare depinde de modul în care doriți să folosiți agrișele pe termen lung.
