Hamsia Informații interesante și curiozități

Curiozități și fapte fascinante

• Bancurile de hamsii se mișcă atât de sincronizat încât par un singur animal.
• Icrele hamsiei plutesc în apă doar una-trei zile până ies larvele.
• Toamna, hamsiile din nordul Mării Negre migrează spre sud, spre apele mai calde de lângă Turcia.
• La sfârșitul anilor 1980, o meduză adusă accidental, Mnemiopsis, a mâncat atât de multe icre încât populația de hamsii a scăzut mult.

Caracteristici

Hamsia are corpul subțire și cilindric, cu spatele albăstrui sau verzui și flancurile argintii. Botul este ascuțit și iese în fața gurii, care este foarte mare și ajunge până în spatele ochilor.

Solzii cad ușor când peștele este atins. Este un pește mic: în Marea Neagră adulții au de obicei 12–15 cm.

Obiceiuri și comportamente

Hamsiile trăiesc în bancuri mari, care pot cuprinde milioane de pești. Înotul în grup le ajută să se apere de prădători și să găsească hrană.

Ziua bancurile stau mai adânc, iar noaptea urcă spre suprafață, după plancton. Primăvara și vara se apropie de coastele României, iar toamna migrează spre sud, spre zonele de iernare din sudul Mării Negre.

Habitat și distribuție geografică

Hamsia trăiește în Atlanticul de Est, de la Norvegia până în Africa de Sud, în Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea de Azov.

În Marea Neagră trăiește o populație adaptată la apa mai puțin sărată. Pe litoralul românesc este una dintre cele mai comune specii de pești marini. Face parte din animalele marine ale țării.

Dietă și metode de hrănire

Hamsia se hrănește cu plancton: crustacee minuscule, larve de moluște și de pești și icre. Își filtrează hrana din apă, înotând cu gura larg deschisă.

La rândul ei, este hrană pentru delfini, marsuini, calcani, stavrizi, pescăruși și cormorani. Fără hamsie, multe animale din Marea Neagră ar avea mai puțină hrană.

Reproducere și ciclu de viață

Hamsia se înmulțește vara, când apa este caldă. Femelele depun icrele în apă, de multe ori în cursul aceleiași veri, iar icrele plutesc aproape de suprafață.

Larvele ies din icre după una-trei zile. Peștii cresc repede și se pot înmulți chiar din primul an de viață, la circa 12–13 cm.

Nume și istorie

Cuvântul „hamsie” vine din turcescul „hamsi”, nume folosit în toată zona Mării Negre. În multe țări de la Marea Neagră, hamsia face parte din bucătăria tradițională.

Numele științific Engraulis encrasicolus a fost dat în secolul XVIII de naturalistul Carl Linnaeus. În Spania, hamsia se numește „boquerón”, iar sărată se vinde sub numele de „anchoa”.

Stare de conservare și amenințări

Specia este evaluată cu risc scăzut (LC), dar populațiile depind de pescuit și de starea mării. În Marea Neagră, pescuitul este important pentru mai multe țări și trebuie urmărit atent.

În anii 1980, ctenoforul invaziv Mnemiopsis leidyi, adus cu apa de balast a navelor, a mâncat multe icre și larve de hamsie, iar capturile au scăzut mult. Hamsia este o verigă esențială în hrana marsuinilor și a altor animale marine.