Nu sunt un visător. Sunt un cetăţean cu picioarele pe pământ, care
visează din când în când şi care îşi mai foloseşte aripile şi imaginaţia
din când în când.
Ca să se bucure cu adevărat de un câine, cineva nu trebuie să încerce să-l trateze ca fiind semi-uman. Este important să se deschidă el însuși posibilității de a deveni parțial un câine.
