Seara

Seara, de Tudor Arghezi

Un păianjen, ca un neg,

Umblă lung, în şase peri.

Abia-l vezi şi e întreg

Cu nevoi şi cu dureri.

 

Vine de la munca lui,

Nu se-nşeală de picior.

Îl aşteaptă, colo-n cui,

Casa prinsă de urcior.

 

Nu mă vede, nu mă are,

Nu mă ştie de nimic,

De ce-oi fi atât de mare?

De ce-i el atât de mic?

Am luat ceasul de-ntâlnire Când se turbură-n fund lacul Şi-n perdeua lui subţire Îşi petrece steaua ...
Reclama
Lumina lumii în lumina lunii Constanţa Buzea
Nu râd pentru că nu ştiu să mă joc. Deruta noastră o îngână unii. De propriul ...
Spune-mi ceva Adrian Păunescu
Dacă-am să te che Dă-mi măcar un sem Fie şi-un bleste Din partea ...
Crizantemele Emilia Plugaru
Un apus e lumina cea sfântă... Răsăritul oricum va veni Şi atunci când va fi ...
La o artistă - Ca a nopţii poezie Mihai Eminescu
Ca a nopţii poezie, Cu-ntunericul talar, Când se-mbină, se-mlădie C-un glas ...
Reclama