Seara
Seara, de Tudor Arghezi
Un păianjen, ca un neg,
Umblă lung, în şase peri.
Abia-l vezi şi e întreg
Cu nevoi şi cu dureri.
Vine de la munca lui,
Nu se-nşeală de picior.
Îl aşteaptă, colo-n cui,
Casa prinsă de urcior.
Nu mă vede, nu mă are,
Nu mă ştie de nimic,
De ce-oi fi atât de mare?
De ce-i el atât de mic?
Reclama
Poem
Nichita Stănescu
Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa ...
Acasă
Emilia Plugaru
V-aţi dus demult prin lume
Copii frumoşi, cuminţi,
Luând cu voi tristeţea
Şi ...
Ură
Alexandru Macedonski
Dacă-aş fi trăsnet v-aş trăsni,
V-aş îneca dacă-aş fi apă,
Şi v-aş săpa ...
Cocoşelul Creastă-Creaţă
Emilia Plugaru
Pe un gard de nuieluşe,
S-a urcat de dimineaţă
Ca să cânte ...
Reclama
