Seara

Seara, de Tudor Arghezi

Un păianjen, ca un neg,

Umblă lung, în şase peri.

Abia-l vezi şi e întreg

Cu nevoi şi cu dureri.

 

Vine de la munca lui,

Nu se-nşeală de picior.

Îl aşteaptă, colo-n cui,

Casa prinsă de urcior.

 

Nu mă vede, nu mă are,

Nu mă ştie de nimic,

De ce-oi fi atât de mare?

De ce-i el atât de mic?

Reclama
Am luat ceasul de-ntâlnire Când se turbură-n fund lacul Şi-n perdeua lui subţire Îşi petrece steaua ...
Reclama
Somnoroase păsărele... Mihai Eminescu
Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele - Noapte ...
Rodica Vasile Alecsandri
Purtând cofiţă cu apă rece Pe ai săi umeri albi, rotunzori, Juna Rodică voioasă ...
Iarna Vasile Alecsandri
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer ...
Joc Ana Blandiana
Uite, ploaia coase Cerul de pământ Cu fir de mătase Răsucit de ...
Reclama