Seara

Un păianjen, ca un neg,

Umblă lung, în şase peri.

Abia-l vezi şi e întreg

Cu nevoi şi cu dureri.

Vine de la munca lui,

Nu se-nşeală de picior.

Îl aşteaptă, colo-n cui,

Casa prinsă de urcior.

Nu mă vede, nu mă are,

Nu mă ştie de nimic,

De ce-oi fi atât de mare?

De ce-i el atât de mic?

Am luat ceasul de-ntâlnire Când se turbură-n fund lacul Şi-n perdeua lui subţire Îşi petrece steaua ...

Trebuia să primesc o veste frumoasă, Dar a fost înzăpezit drumul Pe care ...

Obosită rău de tot, Furnicuţa s-a oprit Pe un fir de păpădie Şi un pic a ...

Doină De la mine pân' la tine Numai stele şi ...

În timp ce scriu Pe tocul meu Se urcă o furnică. Ştie şi ştiu Că n-are ...

Scrise Tudor Arghezivezi si alte poezii de Tudor Arghezi