Pedeapsa mâţei

- I-auzi, draga mea păpuşă,

Zgârâie mâţa la uşă!

Dar eu nu-i deschid deloc,

Că sunt supărată foc.

A furat iar, ca o hoaţă,

Un întreg picior de raţă,

Şi-apoi, după ce i-a ros

Toată carnea, pân-la os,

A dus osul, binişor,

În coteţul lui Azor.

Ca pe el să-l bănuim

Şi să nu îl mai iubim

Şi acum n-o bat, n-o cert,

Dar nu vreau deloc s-o iert.

Deşi încă o iubesc,

Trebuie s-o pedepsesc.

C-a fost rea şi duşmănoasă,

Şi n-o las să intre-n casă.