Cocon de vie

Cocon de vie, de Constanţa Buzea

Se va trezi în prima zi cu soare

Primăvăratecul cocon de vie

Petrecerea-i va fi cu apă vie

Va fi beţia lui înfloritoare.

Într-un impuls rănit de poezie

Îi va sări pământul la picioare

Mireasma lui, de rugi şi sălcioare

În liniştea ce va părea pustie.

Dar viaţa ta de miere nemuritoare

Cu aurul plutind ca o stafie

Sub coastele a două mari ulcioare

Te va feri de gândul care ŞTIE?

Dacă se sparg, vei spune că te doare,

Dacă le cruţi n-ai nici o bucurie.

Într-o zi pe când lucram În gradină, pe sub geam, Îngrijind un ...

Pe-aici când plouă, plouă îndesat, Nu ţine ca la noi un ceas ori două. Că ziua ...

Ea-şi pune voalul cu mişcări discrete. El stă cuprins de-o presimţire ...

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele ...