Joc

Uite, ploaia coase

Cerul de pământ

Cu fir de mătase

Răsucit de vânt.

Uite, iarba ţese

Pământul de nori.

M-am gândit adese -

Ori, adeseori:

De la voi se vede

Iarba ca o ploaie

Care curge verde

Peste cer şi-l moaie,

Iar ploaia o fi

Pe-a norilor cale

O iarbă mai gri

Sub tălpile tale.

Hai să facem schimb,

Să vezi şi tu cum e -

Tu îmi dai un nimb,

Eu îţi dau un nume;

Iar dacă ne-ntreabă

Care-or fi din două -

Ploaia-n nori e iarbă,

Iarba-n ceruri plouă;

De ne ispiteşte

Care-i adevărul -

Ploaia-n nouri creşte,

Iarba spală cerul.