Crizantemele

Crizantemele, de Emilia Plugaru

Un apus e lumina cea sfântă...

Răsăritul oricum va veni

Şi atunci când va fi primăvară

Liliacul oricum va-nflori...

Să zburăm către stele ne naştem

Şi trăim zi de zi pe Pământ...

Toamna-şi cântă romanţa în ploaie

Când cocorii se duc rând pe rând...

Fericirea - o pasăre rară.

Doar iubind respirăm şi trăim.

Ce noroc, ce izbândă, iubito,

Pân-la stele alături să fim.

Ce noroc, ce izbândă, iubito,

Căci frumoasă ai fost şi vei fi.

Tu eşti - eu, eu sunt - tu şi nimeni

Nu ne poate în veci despărţi.

În timp ce scriu Pe tocul meu Se urcă o furnică. Ştie şi ştiu Că n-are ...

Fericit va fi cine va lua copiii lor din faşă şi va zdrobi capul lor de pietrele ...

Dintre sute de catarge Care lasă malurile, Câte oare le vor sparge Vânturile, ...

În gara asta nimeni nu coboară, Şi plouă-adânc, pe câmp, pe gară... Un tânăr ...