Emoţie de toamnă

Emoţie de toamnă, de Nichita Stănescu

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

 

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,

că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,

că ai să te ascunzi într-un ochi străin,

şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.

 

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.

Şuier luna şi o răsar şi o prefac

într-o dragoste mare.

Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi şi ţi-aş săruta talpa piciorului, nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după ...
Reclama
Iubire Lucian Blaga
Iubeşti - când ulciorul de-aramă se umple pe rând, de la sine aproape, de flori şi ...
Acasă Emilia Plugaru
V-aţi dus demult prin lume Copii frumoşi, cuminţi, Luând cu voi tristeţea Şi ...
În ploaie Otilia Cazimir
În gara asta nimeni nu coboară, Şi plouă-adânc, pe câmp, pe gară... Un tânăr ...
Corabia Alexandru Macedonski
La ţărm, corabia oprită E ninsă de zăpada lunii Şi marea tace odihnită, De ...
Reclama